ABORDARI CONTEMPORANE IN TERAPIA AUTISMULUI

                 Din multiplele cercetari realizate de-a lungul timpului, a reiesit ca autismul nu poate fi propriu - zis vindecat, dar se poate evita, cel putin, agravarea deficitului atat pe plan intelectual, cat si pe plan emotional. In functie de etiologia sindromului, multiple tratamente diferentiale au incercat sa reduca simptomatologia. Astfel, se impune un demers multidisciplinar, necesitand colaborarea medicului, a psihologului, a educatorului, a parintilor. Fiecare copil este o fiinta umana diferita, fragila si sensibila, necesitand, prin urmare, o baza individuala de tratament, stabilita in urma unui bilant medical adecvat si a unor evaluari psihoeducative inteligente si creative, chiar daca refuzul copilului de a coopera nu face decat sa sporeasca dificultatile problemei.

                 Programele destinate copiilor cu autism trebuie sa tina seama de cateva considerente esentiale:

• autismul este o tulburare complexa caracterizata printr-o dezvoltare si un comportament anormal;
• indivizii cu autism sunt o populatie foarte eterogena de elevi  ce prezinta o serie variata de nevoi educationale, deoarece au o paleta foarte larga de tulburari;
• majoritatea persoanelor cu autism prezinta polihandicap sever, avand afectate numeroase domenii ale psihicului:  comunicarea, cognitia, motricitatea, perceptia;
• un obiectiv al educarii si recuperarii acestor persoane este acela de a le face sa functioneze  in medii din ce in ce mai putin restrictive (ex.: scoaterea acestora din clase);
• pentru aceasta, este necesara utilizarea unor programe de modificare a comportamentului acestor elevi si invatarea unor comportamente noi, cu caracter adaptativ;
• programele de educatie si recuperare pentru persoanele cu autism sunt deosebit de complexe, ele utilizand strategii educationale si un curriculum destinat functionarii independente.

Metodele de terapie cele mai folosite, specifice activitatii cu copilul autist sunt: 

• metode de stimulare senzoriala (cu precadere tactila)
• terapie prin joc - ludoterapie
• artterapia - muzica, pictura, dramatizare
• terapia comportamentala
• PECS
• TEACCH
• GIVE ME FIVE

Dintre acestea, vom prezenta pe scurt ultimele doua.

                      TEACCH (Treatment and Education of Autistic and related  Communication  Handicapped Children )  a  promovat organizarea de servicii pe durata intregii vieti a persoanei cu autism, dintr-o  perspectiva educationala si de integrare protejata in comunitate, inlocuind procedeele diagnostice freudiene prin cele fondate pe un comportament observabil in mod direct si pe consideratii de dezvoltare.

                             Programul asigura formarea profesionala a adolescentilor si integrarea profesionala si sociala a adultilor cu autism, pentru care a fost creata o diversitate de mijloace de integrare, de exemplu "grouphomes", unde traiesc impreuna 5 sau 6 persoane cu aceasta tulburare asistati de un tutore.

                             In ceea ce priveste copiii, regula de baza este colaborarea intre parinti si specialisti la toate nivelurile. Aceasta colaborare se structureaza pe 4 directii:

1. specialistul ii invata pe parinti, le prezinta modele de comportament si de invatare, elaboreaza programe individualizate;
2. parintii sunt cei care isi cunosc cel mai bine copiii, sunt motivati in ceea ce priveste ameliorarea tulburarilor acestora si pot furniza informatii importante specialistilor, aducandu-si astfel contributia la elaborarea si punerea in practica a programului individualizat;
3. intre specialisti si parinti trebuie sa existe un sprijin afectiv reciproc;
4. integrarea copilului cu autism in societate si acceptarea lui de catre societate sunt determinante. Societatea trebuie sa inteleaga necesitatile speciale ale acestor copii, sa le puna la dispozitie diverse servicii sociale: institutii speciale, programe speciale in gradinite, clase speciale in scolile de stat, tabere de vara. Data fiind complexitatea si profunzimea problemelor comportamentale ale copilului autist, specialistii recomanda, in general, includerea copiilor si tinerilor cu autism in programe terapeutice individuale.  

                            Metoda TEACCH are ca scop maximizarea independentei copiilor cu acest tip de tulburare si utilizeaza adaptarea mediului la cerintele psihologice specifice. Se organizeaza pe doua principii: structurarea si vizualizarea, care permit copiilor sa-si structureze mai bine activitatea, prin faptul ca permit anticipare si predictibilitate, atenuand anxietatea si comportamentele nedorite.

                          Prin structurarea si organizarea spatiala si temporala, copilul stie in permanenta ce activitate desfasoara, pentru cat timp, cu cine, ce urmeaza dupa aceea, ce recompense exista pentru finalizarea sarcinilor de lucru, de ce materiale are nevoie, de unde le ia, unde le pune la loc .

                              Principiul vizualizarii are la baza specificul  persoanelor cu autism de a intelege mai bine indiciile vizuale decat pe cele verbale. Instrumentele utilizate sunt: etichetarea spatiului cu pictograme referitoare la destinatia incaperilor, continutul sertarelor, cutiilor, spatiul si locul special destinat anumitor persoane , orare vizuale ale activitatilor zilnice, inelul cu pictograme pentru succesiunea actiunilor, ceasul cu pictograme. Orice informatie verbala va fi insotita de simboluri vizuale. Etichetarea si vizualizarea ajuta atat la intelegerea limbajului verbal, cat si la dezvoltarea comunicarii verbale.

                                   GIVE ME 5 - "Da-mi o mana de ajutor", este o metoda utilizata in paralel cu alte metode, in special TEACCH si urmareste sa ofere claritate sarcinii de efectuat. Persoanele cu autism au afectate urmatoarele trei paliere: 

• coerenta centrala (perceptia lor este fragmentata si sinteza se realizeaza necorespunzator)
•  functia executiva (organizare si conducere a comportamentului)
• teoria mintii (intelegerea a ceea ce se intampla in mintea celuilalt, dincolo de ceea ce spune - empatia).

                                   Interventia terapeutica vizeaza aducerea pe cat posibil a acestor aspecte afectate in zona tipicului.  Acest proces are la baza structurarea spatio - temporala, vizibilitatea si organizarea prin reguli clare. Se ofera vizibilitate, previzibilitate si  claritate sarcinilor de invatare si situatiilor de viata cu care se confrunta copiii cu autism.

                                 Metoda se bazeaza pe faptul ca, atunci cand i se prezinta o sarcina, copilului trebuie sa i se ofere raspunsul la 5 intrebari:

1. CE? - prezentarea clara a sarcinii 
2. CUM? - modul in care trebuie indeplinita corect sarcina
3. CAND? - momentele exacte de incepere si de finalizare a sarcinii
4. UNDE? - in ce loc va fi indeplinita sarcina?
5. CINE? - cine va rezolva sarcina, cu cine va colabora, ce rol are fiecare?

                                   Claritatea intelegerii unei activitati depinde foarte mult de potentialul fiecarui copil. Legaturile intre partile activitatilor faciliteaza refacerea coerentei centrale. Raspunsul la intrebarea "DE CE?" ar putea ajuta la formarea teoriei mintii, dar este foarte greu de inteles de catre copiii cu autism.  Invatarea regulilor este preponderent mecanica, fara intelegerea substratului psihologic al empatiei sociale.

                                      Prin folosirea acestei metode, copilul cu autism este ajutat sa inteleaga complexitatea situatiilor cu care se confrunta zilnic, reducandu-i astfel gradul de frustare si inadecvare in fata lor.

BIBLIOGRAFIE 

1. Coordonator:  Popovici Doru-Vlad,  Strategii de comunicare augmentativa si alternativa pentru copiii nonverbali, Editura Universitatii din Bucuresti, 2016
2. Popovici Doru -Vlad, Racu Sergiu, Recuperarea copiilor cu polihandicap,  I.S.F.E.-P. Tipografia Centrala, Chisinau, 2012.
3. https://autismodiario.org/2008/02/28/modificacion-de-conductas-en-ninos-con-autismo/
4. https://www.google.ro/search?q=etichetarea+mobilierului+si+aspatiilor+din+clasa&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjPuOfo1pDUAhVDOxQKHVZQB1wQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#tbm=isch&q=lipsa+comunicarii++in++autism