LIMBAJUL SI DEZVOLTAREA GANDIRII

               Limbajul, ca mijloc de comunicare usor accesibil observatiei nemijlocite a cercetatorilor este indisolubil legat de celelalte procese psihice, in primul rand de procesele gandirii. Intarzierile in dezvoltarea limbajului atrag intarzieri in dezvoltarea psihomotorie, in dezvoltarea capacitatii de orientare, de  constientizare a  schemei corporale si  de formare a  imaginii de sine. De asemenea, influenteaza negativ raportarea adecvata la realitate, la persoane si evenimente, formarea propriei personalitati. 

                Limbajul este o conduita de tip superior, care participa la organizarea si realizarea tuturor comportamentelor umane, dezvoltarea psihica fiind imposibila in absenta sa, deoarece el reprezinta un sistem deschis, un flux continuu de schimburi cu mediul si, in primul rand, cu mediul social. 

                 Limbajul are la baza functia semantica - prin aceasta intelegand capacitatea de a opera in plan verbal cu semne, ca inlocuitori ai obiectelor din lumea reala. Achizitionarea limbajului este determinata  de factori biologici si cognitivi, care isi au originea in dezvoltarea structurilor senzorio - motorii. Din aceste motive, dezvoltarea limbajului si stimularea cognitiva sunt doua procese care se influenteaza reciproc, in mod direct: cu cat stimularea cognitiva este mai corect efectuata, cu atat se iregistreaza progrese in dezvoltarea limbajului si invers.

               O parte dintre persoanele cu dizabilitati nu pot utiliza vorbirea in mod functional si sunt nevoite sa apeleze la tehnici si mijloace specifice pentru a putea comunica, atat in mediul scolar, cat si in cel familial sau profesional. Astfel, treptat, s-a conturat conceptul  de comunicare augmentativa si alternativa. Se porneste de la ideea utilizarii intregului potential cognitiv de care dispune persoana cu dizabilitati, pentru a compensa afectarea capacitatii de comunicare verbala. Cu ajutorul tehnologiei care este in continua dezvoltare, noi oportunitati se deschid in fata persoanelor cu dizabilitati, fapt ce le permite sa atinga un nivel din ce in ce mai bun in comunicare. 

                 La nivel international, specialisti in educatia speciala, terapia tulburarilor de limbaj, terapie ocupationala, inginerie biomedicala au devenit preocupati si au depus eforturi considerabile pentru gasirea si dezvoltarea unor modalitati de sprijinire a vorbirii neinteligibile prin sisteme de comunicare nonverbala. In ultimii ani, aceste sisteme au atins un nivel tehnologic foarte inalt si performant, permitand obtinerea unor rezultate uimitoare la persoanele cu dizabilitati severe de limbaj si comunicare.

                   Comunicarea augmentativa si alternativa cuprinde ansamblul metodelor si mijloacelor de comunicare menite sa ajute sau sa inlocuiasca vorbirea sau / si scrierea, atunci cand acestea sunt afectate, un grup integrat de componente, incluzand simboluri, dispozitive de comunicare, strategii si tehnici folosite de individ pentru sprijinirea comunicarii.

                    Dispozitivele de comunicare sunt mijloacele sau dispozitivele de comunicare augmentativa, prin care sunt afisate, alese si reproduse simbolurile. Acestea sunt urmatoarele:

                                1. Dispozitive neelectronice:

 a). simboluri prezentate pe un afisaj: 

TABLE DE COMUNICARE

                     

CARTI DE COMUNICARE 

BRATARA / INELUL  DE  COMUNICARE

RAMA E-TRAN , folosita pentru indicarea cu privirea

                            

In prezent, exista software-uri pentru crearea cartilor si tablelor de comunicare : Boardmaker (PCS), Writing with Symbols (Rebus, Widgit Rebus, Picture Communication Symbols, Makaton), Paper Chart Maker etc.

b). simboluri manipulabile - pe care copilul de alege si le asaza pe un suport. Necesita functionare motorie buna.

c). simboluri scrise sau desenate, utile pentru persoanele cu hemiplegie, diplegie, tetraplegie, si cu posibilitati intelectuale bune.

                            2. Dispozitive electronice

a). VOCAs (Voice output Communication Aids)- dispozitive de redare a vorbirii. Acestea cresc gradul si nivelul de interactiune sociala, de functionare la nivel cognitiv, ca si gradul de independenta si autonomie personala si sociala.  Utilizeaza vorbirea digitala sau vorbirea sintetizata si pot fi:

• Single message devices (dispozitive cu un singur mesaj): Bigmack, One Step Communicator, Step-by-step communicator, Talking Buddy Button etc.
• Multiple message devices (dispozitive cu mai multe mesaje pe afisaj): TechScan/TechTalk/TechSpeack, GoTalk, MessageMate, Digivox, Eclipse
• Icon Sequencw Devices (dispozitive care utilizeaza grupuri de simboluri pentru redarea semnificatiei) - bazat pe sistemul de simboluri MINSPEAK. Se pot accesa cu mouse, joystick, indicator luminos sau fixat pe cap etc. Comunicarea astfel realizata se apropie mult de vorbirea normala. Ex.: Vantage, Vanguard, SpringBoard, PathFinder.
• Text - to-Speech Devices (dispozitive text vorbire) - genereaza vorbire sintetizata prin scrierea literelor, cuvintelor si propozitiilor., fiind utile pentru persoanele cu o dezvoltare cognitive buna, care si-au insusit scris- cititul. Ex.: DynaWrite, Handheld Portable Impact, LightWriter Link etc.

Copilul trebuie sa fie capabil sa apese butoanele dispozitivului, sa inteleaga simbolurile, sa poata face alegeri.

             

        

b). Switches (Comutatoare) - dispozitive electronice utilizate pentru a porni sau opri un dispozitiv. Acestea dau posibilitatea persoanelor cu abilitati motorii foarte reduse sa acceseze dispozitivele electronice de comunicare sau de redare a vorbirii. Acestea pot fi:

• prin apasare
• pneumatice (sip-ad-puf) - activate prin aspirarea si suflarea aerului cu gura
• controlate prin atingere (cu capul, cotul, genunchiul)
• controlate prin sunete emis
• controlate luminos - activate de centrarea unui fascicul luminos pe o celula fotoelectrica pe care o contin.

   

      

 BIBLIOGRAFIE

1. https://www.google.ro/search?q=tabla+de+comunicare&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiyvNyknY7UAhVLWxQKHXyxCHcQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#tbm=isch&q=tabla+para+comunicacion+augmentativa
2. https://www.google.ro/search?q=LIBROS+DE+COMUNICACION+AUMENTATIVA&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi3u4rqoo7UAhVHbVAKHZgHDkMQ_AUICigB&biw=1366&bih=662
3. https://www.google.ro/search?q=PULSERA+O+ANILLO+DE+COMUNICACION+AUMENTATIVA&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjGnrr6o47UAhWF0RoKHWrqCqcQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=5lVeUcksSiM6CM:
4. https://www.google.ro/search?q=MARCO+E-TRAN+PARA+LA+COMUNICACION+AUMENTATIVA&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjm0rSNqY7UAhULXRQKHXOfBFcQ_AUICygC&biw=1366&bih=662#imgrc=auBC4ZlZPkaOHM:
5. https://www.google.ro/search?q=LightWriter&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwijnIOHuY7UAhUSLFAKHf5QCxYQ_AUICigB&biw=1366&bih=662
6. https://www.google.ro/search?q=sip+and+puff+switches&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiZj86-vY7UAhWjQZoKHT20CogQ_AUICigB&biw=1366&bih=662
7.  Coordonator:  Doru Vlad Popovici, Strategii de comunicare augmentativa si alternativa pentru copiii nonverbali, Editura Universitatii din Bucuresti, 2016.
8. Emil Verza, Florin Emil Verza ,  Psihologia Varstelor,   Editura Pro Humanitate, Bucuresti, 1994.